Pour Elles...

* iti mai amintesti ultima data cand ai simtit ca te-ai schimbat?... intr-o zi ai stat cu careva, neintalnit de mult timp, la o poveste in graba... pe strada, la o petrecere in drum spre baie, sau coborand gura de metrou. iminent au urmat mai apoi gandurile... usoare crampeie si cadre frante din spate... strada a inceput sa devina un zgomot surd iar tu invizibila...pierduta in multime, sau translatia, in caderea catre momentele de acum cativa ani. te-ai impiedicat sau te-ai lovi de cineva sau poate chiar te-a speriat un claxon si... revii in real distrata.. zambind oarecum incurcata ca te pierdusei o clipa. apoi analizezi din planul real ce ai visat cu ochii deschisi... zambesti distrata si poate te-ai trezit char zicand cu voce tare in soapta ha! ce tare... ce vremuri... ajungi mai apoi acasa si fumand absenta o tigara iti revine gandul fugar din timpul zilei in minte, te pierzi putin in alte cadre din trecut... esti amuzata ca iti dai seama ce copil erai si te vezi acum la un alt nivel care este in complet contrast cu acea persoana din trecut. brusc iti dai seama ca ai renuntat la multe lucruri fara sa vrei si privesti tipii altfel si iti place sa fii privita altfel acum... realizezi simplitatea si intensitatea anilor mai din spate si pentru un moment te lasi coplesita de complexitatea varstei actuale... de trairile disociate... de privirile si aprecierile variate..

* o cunosti de ceva timp... poate este chiar din grupul de prieteni apropiati sau vecina de bloc pe care, cand erai in mic, o alergai pe strada de la scoala tragandu-o rautacios de coditele impletite. un timp chiar daca v-ati vazut si nu s-a oprit legatura dintre voi oarecum confortul si comoditatea grupului sau cadrului social a determinat o oarecare transparenta, ea a devenit pentru tine parte din tot, integrata in decorul familiar. dar... intr-o zi.. cumva, ceva se schimba la unul dintre voi sau poate la amandoi... ti se pare complet schimbata, atragatoare si deloc inca un copil... zambeste cochet si se uita la tine incurcata si poate rosind pentru ca pentru o clipa te-ai oprit tamp si o privesti fascinat de schimbare, insistent si rupt de realitate. revii cateva clipe mai tarziu auzindu-o in surdina de ce te uiti mah asa? si revii usor in real si zamabesti tamp si incurcat la randul tau, spui ceva aiurea ca e prima cehstie care iti vine in cap dupa ce creierul tau a ramas blocat iti zici in sinea ta cum naiba mi-a iesit asa o tampenie pe gura? dar ea rade pentru ca a scapat de situatia care o coplesea pentru moment... si tu incurcat te explici ca nu stiu ce este cu mine... cred ca sunt obosit ea nu se poate opri din ras si nici ea nu stie de ce i se pare totul amuzant, dar situatia asta noua, privirea lui si mai apoi balbaiala si cuvintele insiruite fara noima iesite din gura lui ii trezeste o oarecare simpatie. situatia isi diminueaza efectele de 'penibilitate' si incepeti sa povestiti, rupti de cadru, de multime, de grup... si in sfarsit va vedeti unul pe celalalt asa cum nu ati facut-o niciodata... nu poti sa ii scapi ochii din privire si zambetul cochet si iti ridica sangele in cap faptul ca observi ca se uita cu o privire insetata catre buzele tale care se misca debitand glume si povesti din copilarie, privind mereu in jur, evitand privirea buzelor pentru ca te face sa te incurci, pentru ca iti determina o atractie pe care nu ai mai simtit-o fata de aceasta persoana... ajungi acasa si... ai suna-o in noaptea aia... doar sa o auzi. iti tragi cateva peste cap si il scuturi sa iti revii, te speli pe fata cu apa rece si incerci sa iti reintrii in pielea de pradator sigur de sine.... insa te trezesti zile in sir dupa ca... te pierzi intr-un sir de imagini fotografice in care i-ai surprins reactiile, zambetul, privirile, privirea plecata si incurcata confruntata de privirea ta fascinata si insistenta... si incet-incet... incepi sa doresti sa o revezi...

* [aici probabil ar urma partea in care as descrie intregul proces prin care si voi... ajungeti sa simtit anumite trairi sau atractii fata de el... as putea sa imi imaginez sau sa construiesc din colaje o astfel de imagine din forme imaginate din spusele unor persoane... dar prefer sa nu stric ceva real cu ceva fictiv... pentru ca astfel de trairi sunt cu adevarat ceva deosebit... intim si de ne-inlocuit. nu ma pot pune in pielea uneia dintre voi pentru ca nu sunt asa... am alta natura, contrastanta, un fel diferit de a simti si o atractie specifica... pentru ca oricat am incercat sa va inteleg si sa anticipez ce ganditi am esuat de cele mai multe ori deoarece... mereu am scos din analiza trairile voastre... pentru ca aceste trairi va face sa fiti atat de speciale si imposibil de anticipat... pentru ca atunci cand ajungeti sa simtiti intens ceva... este ca si cum ar lua fiinta ceva nou in Univers... pentru ca voi... nu sunteti niciuna ca alta... pentru ca in Univers fiecare particula a sa are cate ceva din voi... sunteti ceea ce ne leaga intre noi, elementul care aduce particula langa particula si ne face sa... fim intregi..]

yours truly... G

Gunshot Love

* asa a fost din totdeauna... un continuu conflict unu-pe-unu, inarmati cu pistoale si gloante, dusi de curentul ratacitor al euforiei si pasiunii... prea orbi sa realizam pentru moment ca unul dintre pistoale se va descarca spre capul celuilalt imprastiindu-i creierii. si ce poti sa faci? astepti sa fii impuscat si speri cumva sa te rateze glontul? sau vei fi tu cel care apasa primul tragaciul? pentru ca in acest dans-joc intre doua persoane este de fapt vartejul miscarii butoiasului de revolver de la Ruleta Ruseasca. la final ceva/cineva tot moare... fie ca moare o traire sau ca moare cineva in trairea ta, moartea, nu doar ca si fapt dar si concept... e inevitabila, fataliatatea este o componenta primara umana. ceea ce il defineste pe Om in esenta... sunt limitele.
* cazuistica devine mai complexa si mai variata cu cat apar elemente noi in discutie. standard, primar, e un simplu caz in care un EL si o EA se intalnesc si la un moment tragic, precedat de dramatism si tensiune, unul dintre ei ajunge sa impuste pe celalalt. oricat de morbida ar fi o astfel de cateogorisire si analogie intre relatiile umane inter-sexe, care au si un aport de afectiune si intimitate, si anumite cazuri de omucidere... asemanarea este fascinanta...
* cazul criminalului in serie este unul foarte apropiat de cel standard. una dintre persoanele cuplului este cel care apasa mereu tragaciul lasand in urma un sir infinit de victime. exista in acest caz doua categorii de pradatori cel disperat si cel rece si meticulos. disperat este vesnic in cautarea unei anumite trairi si va parasi imediat partenerul cand intervine rutina sau cand descopera ca persoana in cauza nu are de fapt de oferit ceea ce cauta el. aceasta persoana este dezordonata, haotica si nesigura. in contrast avem pradatorul rece si meticulos. aceasta persoana este incapabil sa simta sau sa ofere, este foarte manipulator si stie exact cand este momentul sa foloseasca tragaciul ca sa nu fie prea multe complicatii ulterioare.
* cazul sinucigasului este cazul cel mai dramatic si mai lipsit de logica. astfel de persoane sunt extrem de paranoice, constientizeaza de la inceput ca o se se ajunga la impuscaturi si pe tot parcursul relatiei se supune singur unui stres psihologic continuu si ascendent ca mai apoi, nesuportand presiunea sau gandul ca ar putea sa ajunga impuscat sau sa impuste, il face sa intrepte teava pistolului catre propria tampla si sa isi spulbere creierii. dramatic si inutil.
* cazul tortionarului este probabil, de departe, cel mai sadic model. tortionarul este probabil la fel de haotic si de pasional precum pradatorul disperat - criminal in serie. placera lui este momentul reveniri pe care el il percepe ca un gest salvator. acest tip de caracter nu isi impusca mortal partenerul ci pe rand plaseaza gloante mai intai in membre apoi in trup fugind de la locul faptei de fiecare data, si revenind cand este disperat ca nu va gasi satisfactia langa altcineva ca mai apoi sa isi impuste iar partenarul si iar sa fuga. in mintea sa, acesta tortura este o cale de salvare a celeilalte persoane, un pseudo-mesianism impulsiv-emotional.
* ultimul caz si cel mai tragic este dubla crima pasionala din auto-aparare. zic cea mai tragica deoarece... niciunul dintre cei doi subiecti nu vede la inceput finalul sumbru. dar pe parcurs, spre final descopera ca... gestul in sine este esential supravietuirii individuale... tot amana fiecare impuscatura pentru ca tine la celalalt si ar regreta oricand gestul. umbla amandoi cu armele la ei suspectand pe celalalt mereu... pana cand intervine si aici paranoia si la un moment dat unul are impresia ce celalt o sa traga si se pregateste sa loveasca primul, iar celalalt il observa si se pregateste si el... aici isi dau seama fiecare ca sinele e mai presus si... tragic si dramatic cei doi se impusca reciproc, mortal, irecuperabil...
* si atunci... ne intrebam ironic is it a crime to love someone?