* am aruncat cheile pe comoda imediat ce am inchis usa. am ramas pe loc absent... a lasat sa alunece de pe umeri geaca pe care o asezansem ca sa o feresc de frig. era ceva in legatura cu ea ce ma facuse sa o urmaresc cu privirea toata seara. cand a venit la, mine m-am gandit sa evit sa stau la povesti interminabile dar nici sa intorc spatele nepoliticos. am privit-o peste umar in jos, urmarindu-i ochii ridicati spre mine, apoi catre miscarile cu care isi desfacea curelusele de la pantofi. ce naiba cauta imbracata asa intr-un asa local? locul ei se potrivea mai degraba intr-unul din localurile cu oameni ceva mai in varsta, care consuma licori a caror varsta o depaseste pe a ei, rasfatata, razand prin ceata densa a fumului de trabuce. de fapt nu puteam sa ii stabilesc varsta exact, daca era un copil maturizat fiziologic precoce sau avea chiar cativa ani inaintea mea dar isi pastrase privirea calda de copil inca...
* avea sanii rotunzi si fermi, potriviti pentru corpul ei, scosi foarte bine in evidenta de rochia mulata care se oprea nu mai jos de o palma sub posteriorul curbat, indeajuns sa acopere jartierele incat sa nu para evidente. purta o bratara de dimensiuni contrastante cu mainile ei subtiri cu care se tot agata de lanticul lung de la gat, la capatul caruia era agatat un zar masluit cu cifra 6 pe toate fetele. oarecum lanticul ii tinea locul in absenta partenerului cand se pierdea dansand lasciv pe loc. parea rupta dintr-un bar al anilor '7o dansand pe una dintre peisele pishedelice ale acelei perioade. isi lasa capul pe spate dansand si il scutura mereu cand cineva incerca sa se apropie de ea si sa intre in vorba. parul ei cret, mai negru decat rochia pe care o purta, matura incet umerii dezveliti cand isi misca repetitiv capul pe ritm.
* m-am descaltat urmarindu-o in continuare cu privirea in timp ce ea a inceput sa bantuie holul cautand camera. s-a oprit si ma astepta... m-am indreptat spre camera, trecand pe langa umarul ei drept, simtind parfumul citric si mirosul feminin aburind din piele fina, acelasi miros care l-am simtit si in local cand am plecat, mergand inainte, tragandu-ma de mana. am aprins lumina intrand in camera, culegand cateva haine aruncate pe pat si fotoliu. s-a prelins de dupa tocul usii in camera... s-a asezat in fotoliu, comod, pe spate, picior peste picior lasand capul pe spate cu gura usor deschisa si ochii inchisi. m-am asezat pe scaun in fata ei, aplecat privindu-i chipul si mainile relaxate pe manere, apoi picioarele si capatul jartierelor, acum descoperit in lateral de rochia neagra.
* a revenit brusc cu capul in fata si mainile inclestate pe manere, privindu-ma cu ochii ei caprui pe sub sprancene. s-a ridicat si a inceput sa se miste incet, ridicandusi intregul corp si lasandu-l din nou jos doar din varfurile picioarelor, miscand incet, semi-circular talia. am privit-o un timp si cum nu se oprea... m-am ridicat si am am pornit muzica pe care am gasit ca fiind cea mai potrivita si m-am asezat in locul ei, in fotoliu, urmarind-o. a deschis un ochi incet, simtindu-se privita, lasand capul pe spate si aninand un zambet chic in coltul buzelor inchizand ochii la loc.
* a dansat un timp apoi, plictisita, s-a asezat peste mine cu spatele, lasand capul sa se odineasca pe umarul meu stang, incolacind mana dreapta in jurul gatului, tragandu-ma mai aproape, adulmecand pielea, lasand buzele sa imi mature incet barba de pe obraz.
* un timp dansase pe loc apoi incomodata de toti masculii iritanti a inceput sa se miste incet, dansand, catre unul din colturile mai goale. m-a observat, sau poate ma observast oricum. dupa un timp a venit spre mine, cu aceeasi privire cu care ma pironise in scaun inainte sa se ridice din fotoliu. m-a ocolit si a revenit imprejur in fata mea, s-a apropiat si mai mult si privindu-mi reactiile inde'aproape continua sa danseze. brusc si-a schimbat directia prinzandu-mi mana. am urmat-o pana afara, asezand pe umerii ei goi geaca mea pe care a acceptat-o privind recunoscatoare si inghetata spre mine.
* am trezit-o dimineata cu aburii unei cesti de ceai, ridicandu-se si urmandu-ma spre balcon imbracand camasa mea. ne-am privit atent cum sorbeam amandoi fumul de tigara si aburii din cesti, zambind, sobrii acum si totusi... fara nici o remuscare fata de noaptea petrecuta...
* am privit atent cum a imbracat toate piesele de imbracaminte si accesoriile, zambind incurcata putin. a iesit din camera si am regasit-o incaltat, pe hol, aranjandu-se in oglinda. a asteptat o clipa si apoi i-am am ridicat cheile si am descuiat usa. m-a sarutat apasat si apoi s-a retras grabit spre holul scarii privind pierduta in spate, peste umar. a plecat asa cum m-a gasit si cum am petrecut tot timpul impreuna... fara niciun cuvant.
Photo: Icarus's Child III by SpookxXx powered by http://browse.deviantart.com/
* nu isi mai amintea exact cand a inceput sa umble pe strada in miezul zilei, absent si tulburat in acelasi timp de agitatia zilei, cu capul plecat in jos, intr-o parte, evitand orice privire. isi aminteste mereu linistea strazii din timpul noptii, dezbracata de animatia acestor scamatori si saltimbaci stradali ce iau parte la circul zilnic. usor incepe sa devina agitat... anxietatea pune incet stapanire pe intreg corpul si... picioarele se incapataneaza sa ramana tepene si rigide, determinand un mers fortat, mana arcuita spre gura, purtand spre buze ultimele fumuri dintr-o tigara, incepe sa tremure vizibil, panica... ridica privirea, intalneste ochi, incepe sa caute cu privirea imprejur, frustrat de starea generala... continua sa inainteze manifestand din cand in cand ticuri nervoase.. forteaza pasii accelarand...
* 'asculta... niciodata nu o sa reusesti sa obti ceea ce iti doresti daca vei continua asa' i se parea ca i-a spus-o mai mult pe un ton ironic si acum intreaga conversatie il deranja vadit. 'ma intelegi gresit! ..nu urmaresc nimic pentru mine prin aceasta si nici nu am de gand sa salvez intreaga lume, nu vreau sa schimb nimic... vreau doar cateva clipe sa gasesc pe cineva cu adevarat interesat sa facem schimb de ochi. vreau macar un om, cu intentiile de rigoare, sa vada ce vad eu si sa observ.. daca se sperie, daca incepe sa planga sau o va lua ingrozit la goana'. s-a lasat incet pe spate, sprijinindu-se din nou de spatarul scaunului, incercand sa isi calmeze respiratia si lasand incet mainile sa i se scurga de pe masa, lichefiate de aceeasi neputinta care ii fransese si ultimul argument. 'vreau doar sa.. inteleg..' o spuse atat de incet incat i se paruse un gand cu glas tare. 'sa zicem paradoxal caa.. gasesti pe cineva' ii raspunse persoana de la masa pe un ton interesat, 'ce vei face cand iti va spune ca vede lucruri deosebite, de o frumusete cum ochii lui nu au vazut pana atunci..?', 'i-as lasa lui ochii, evident, si i-as lua pe ai lui... problema se va fi rezolvat atunci intelegand ca uratenia e in mine... iar el.. pentru interes si-ar fi castigat pe merit acesti ochi. sa ii scot de tot si sa nu pun nimic in loc ar fi o dovada de ignoranta si lasitate..' si lungind finalul ultimului cuvant lasa privirea sa urce din punctul in gol de concentrare pe chipul celuilalt care se preatea sa continue. 'nu prietene... sa iti scoti un ochi.. este lasitate! sa ii scoti pe amandoi inseamna resemnare.. iar daca tu imi zici ca nu ii poti scoate, desi ai vrea sa te poti resemna in cele din urma, inseamna ca ochii tai au vazut de asemenea frumuseti neintrecute dincolo de uratenile atroce de care povestesti. si acum inteleg... ceea ce vrei tu sa afli este daca povara ce o porti ar lua mintile cuiva... ai nevoie de dovada clara ca si noi rezistam la cantecul sirenelor tale si ca nu esti singurul care ar trebui sa le asculte... atunci ceea ce ceri tu este un risc pe care ma tem nimeni nu isi va perminte sa si-l asume.'
* noaptea e intuneric si sa simte in siguranta, mastile se vad mai putin in lumina slaba de iluminat stradal si par mai prietenoase iar fetele schimonosite de sub ele nu par a-s mai arata uratenia deloc. pasii se aud ritmati si clari si mersul este regulat... doar lumina farurilor il orbeste din cand in cand. rasufla usurat... pandemoniul diurn pare a fi la mii de kilometrii distanta... la capatul lumii poate.. cu ochii deschisi, putini inapti din cauza intunericului, merge agale mai departe satisfacut ca nu trebuie sa isi fereasca ochii, sa ii inchida ori sa se forteze... e liniste.
**Foto: Pan by AND_3 powered by www.DeviantArt[dot]com
* intr-un final totul se rezuma la un singur lucru... spune-i cum vrei... identitate, mostenire sau amprenta. destinul este bucata de viata care ne este daruita in propriile maini, bucata pe care noi o modelam sau... o lasam sa fie modelata de altii.
* spunem ca evoluam. suntem mandri de acest produs final care am ajuns, produs care nu mai e in stare sa gandeasca pentru sine si sa isi stearga propriul cur! ne mandrim cu o sumedenie de haine, ne place sa ne aranjam parul, ne place distractia si pentru asta tineretul de azi umblam in baruri si pe la concerte, cautam iubirea in zeci de persoane si adeseori confundam multe din starile noastre... unde ajungem...? ajungem curve, ajungem clovni manjinti in alb pe fata si machiati cu zambet imens, pemanent, waterproof, bulletproof.... imbracati strident ca sa fim auziti chiar si cu ochii ca suferim si ca avem nevoie de un dram de afectiune... recurgem la orice drog posibil si abuzam de el pentru ca... suntem in stare de orice care ne poate asterne chiar si un zambet melancolic pe chip... suntem in stare sa facem orice sa devenim altcineva care sa fie mai pe placul tuturor si nu in ultimul rand.. suntem in stare de orice ne poate lua mintea de la propriile si imensele probleme pe care evolutia omului-click le-a adunat in spate si le trage dupa ele ca pe un imens cosciug, pacatele parintilor zice Biserica crestina... eu as zice perversiunea mintii umane.
* mi-e scarba! tie nu? si nu! nu o zic ca de obicei... referindu-ma la VOI ca si indivizi diferiti de mine, ma refer la PROPRIA PERSOANA! tie nu ti-e scarba de tine cand zambesti fals, cand minti, cand ranesti pentru a fi tu fericit, can furi, cand falsezi.... cum naiba mai indraznesti sa te numesti OM cand ai ajuns o taratura!!!? unde e omul...?
* stiu... imi va trece in cele din urma pentru ca nu voi rezista fara somn, fara sa vad o fata straina decat cea din oglinda dimineata... si iar ma voi imbraca si voi iesi in strada si voi intra din nou in rand cu ceilalti... dar nu o sa ma mai machiez. nu mai vreau sa mint! imbrac uniforma, iau pastila, accept turma, dar nu mai pot sa ma schimonosesc, NU VREAU sa... uit cine sunt. am obisit sa latru la voi, sa musc si sa scuip, ca apoi sa ies pe strada si sa fiu unul ca voi atunci cand nu am taria sa continui... atunci cand obosesc. va accept! acceptati-ma... chiar daca voi fi singurul fara masca... nu voi mai musca... nu voi mai latra... pentru ca am intels... la fine... ceea ce conteaza cu adevarat. si nu merita sa traiesc pierdut in pasiuni desarte si sa ma pierd pe mine... vreau sa raman vertical! mai bine incerc si esuez decat sa mor un mincinos ipocrit. decat un 'predicator' suparat pe semeni... mai bine egoist dar umil.
* lumea.. e a voastra! dar eu... sunt AL MEU!
*** foto: Different One by Croppka powered by www.deviantart.com
